Ce reprezintă indicele ROBOR și cum se calculează? Sunt foarte mulți români afectați de creșterea indicelui ROBOR, dar majoritatea dintre ei nu știu ce înseamnă.

 

Da, acesta este un lucru pe care l-am constatat și eu, pentru că atunci când mergi la bancă și faci un contract de împrumut ți se spune că dobânda se va calcula după indicele ROBOR, dar nu îți spune și ce este și cum de calculează. ROBOR-ul reprezintă dobânda medie la care băncile se împrumută între ele. Ca în orice piață, și în piața financiară există acest mecanism prin care băncile se împrumută. Procedura prin care se calculează este următoarea: Bancă Națională (BNR) alege zece bănci care să ofere aceste cotații de dobânzi. Se elimină prima și ultima, ca fiind, cea mai mare, respectiv cea mai mică, după care se face o medie a celor opt rămase cu cotațiile respective.

 

Ce anume v-a atras atenția la această procedură de calcul, încât ați solicitat și o comisie de anchetă asupra Consiliului Concurenței cu privire la manipularea ROBOR-ului?

A existat o informație venită de la Comisia Europeană, că în anii trecuți au fost sancționate opt bănci pentru că manipulau cursul EURIBOR și au fost acuzate de înțelegere cartelară, ceea ce clar e interzis, atât de legislația română, cât și de cea europeană. Ceea ce mi-a atras atenția este faptul că în România a existat o astfel de investigație începută în anul 2008 și închisă cumva în 2013 într-un mod care ridică mari semne de întrebare. La acel moment chiar Banca Națională (BNR) sesizase Consiliul Concurenței că ar exista o înţelegere între bănci pentru a stabili în mod ilegal ROBOR-ul. Acum am solicitat Biroului Permanent al Senatului să demarăm o anchetă, prin Comisia Economică, la Consiliul Concurenței să vedem felul în care a fost închisă acea anchetă, pentru că mi-e greu să cred că băncile au manipulat EURIBOR-ul și au fost sancționate pentru asta în Uniunea Europeană, iar în România au fost de bună-credință.

Care este rolul  Băncii Nationale în această poveste?

Banca Națională (BNR)  a făcut la acel moment un lucru pe care trebuia să îl facă. A interceptat un e-mail de la un trezorier al unei bănci şi a sesizat Consiliul Concurenței care a demarat această anchetă. Plec de la momentul 2008, avem proba concretă că Banca Națională poate influența ROBOR-ul,  poate să decidă cum și cât să fie cursul valutar. N-am nicio garanție că așa cum Banca Națională (BNR) influența atunci ROBOR-ul în jos, nu îl poate influența acum în sus. Eu am chiar convingerea că Banca Națională (BNR) face lucrul acesta cu bună știință, atunci când dorește ca ROBOR-ul să fie jos, el este jos și intervine, iar atunci când vrea ca ROBOR-ul să fie sus, de exemplu acum când nu îi place Guvernul PSD-ALDE, nu intervine și lasă ROBOR-ul sus. E așa de simplu și pe înțelesul turor cum Banca Națională (BNR)  poate să crească sau să scadă atât ROBOR-ul cât și cursul valutar. Banca Națională (BNR) este cel mai mare jucător pe piață, este cea care poate să determine şi lichiditatea în piaţă și foamea de bani. Banca Națională (BNR) este practic, stat în stat, nu e controlată de nimeni, face ce vrea, duce inflația unde vrea, duce ROBOR-ul și cursul valutar unde vrea.

La sfârșitul anului 2018 s-au votat cele trei legi inițiate de dvs.: plafonarea dobânzilor, legea leasingului și legea retractului litigios. Cum vin aceste legi în sprijiul românilor?

La legea plafonării dobânzilor n-am făcut altceva decât să urmez un exemplu european. În majoritatea țărilor europene dobânzile sunt plafonate, oamenii acestia au ales să le plafoneze, şi atât pentru populație cât și pentru bănci lucrul acesta funcționează, este rezonabil. Acolo bancile percep în medie dobânzi de 1,7 – 1,8%, la noi percep dobânzi de 6%, ca atare dacă se poate acolo, ar trebui să se poată şi în România, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene. La creditele ipotecare am plafonat dobânda în așa fel încât să nu poată depăși cu mai mult de trei procente dobânda de referință a Bănci Naționale (BNR), care acum este de 2,5, iar pentru creditele de consum dobânda să fie maxim 18%.

Legea retractului litigios dă dreptul persoanei care este executată să își poată recupera creanța plătindu-i recuperatorului dublul sumei cu care recuperatorul a preluat creanţa de la bancă. Adică, dacă recuperatorul a preluat bunul care valora 50.000 de euro cu 3.000 de euro, eu să îi pot da 6.000 de euro și să îmi răscumpăr bunul.

La proiectul de lege privind leasingul, am urmărit ca firma de leasing care confiscă mașina clientului în imposibilitatea de plată, să solicite doar plata până la momentul confiscării autovehiculului, nu pe toată perioada contractuală, așa cum se întâmplă în prezent. Adică, dacă îţi cumperi o mașină pe o perioadă de cinci ani și după trei ani eşti în imposibilitate de plată, iar firma de leasing îți confiscă maşina, ea continuă sa emită facturi și pentru următorii doi ani, ceea ce e total o nedreptate.

Aceste legi au fost atacate la Curtea Constituțională de PNL și USR. De ce se opun partidele din opoziție acestor inițiative legisltive?

Pentru că PNL, acum, sub conducerea lui Ludovic Orban este apăratorul abuzurilor băncilor și nu numai, lucru care era cu ceva timp în urmă de neimaginat. Adică Partidul Național Liberal, cel mai vechi partid din România, partidul care avea sloganul „Prin noi înșine”, urmașii Brătienilor să ajungă să apere abuzurile din justiție, abuzurile sistemului financiar-bancar este ceva de neimaginat.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here